Finalizarea cu mare întârziere a rapoartelor de expertiză medico-legală așteptate pentru soluționarea unor dosare, prelucrarea cu întârziere a unor probe, care poate schimba rezultatul, lipsa laboratoarelor acreditate și a experților medico-legali independenți, blocarea unor dosare pentru mai bine de un an, cât timp nu a funcționat Comisia Superioară de Expertiză Medico-Legală, din dispoziția managerului, și demisiile mai multor medici legiști din acest motiv, sunt câteva dintre problemele Institutului Național de Medicină Legală dezvăluite de medicul primar legist Cristian Stan, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
În ultima perioadă, activitatea Institutului Național de Medicină Legală (INML) se află în pericol din cauza problemelor majore cu care personalul specializat se confruntă. În urmă cu șapte luni, mulți medici legiști de la INML au înaintat ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, un memoriu, atenționând că activitatea lor este mult îngreunată de un management necorespunzător și arătând că rapoartele medico-legale sunt tergiversate ani în șir din cauza conducerii INML. O serie de probleme majore din INML au fost aduse atunci la cunoștința ministrului.
După ce nimic nu s-a schimbat în urma problemelor semnalate și a controlului făcut atunci de reprezentanții Ministerului Sănătății, medicul primar legist Cristian Stan, unul dintre semnatarii memoriului, a dezvăluit, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, problemele grave cu care se confruntă angajații din INML și motivele pentru care rapoartele de expertiză medico-legale sunt finalizate cu mare întârziere.
Una dintre întrebările pe care și-o pun frecvent procurorii, avocații, părțile din dosarele penale și persoanele care se adresează Institutului Național de Medicină Legală “Mina Minovici” este legată de întârzierea nepermis de mare a rezultatelor expertizelor. Există dosare foarte importante în care se așteaptă cu anii aceste rezultate, cum ar fi cele legate de victimele incendiilor din spitale.
Ancheta privind incendiul de la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț izbucnit în primele luni de la declararea pandemiei de coronavirus datează din noiembrie 2020 și una dintre problemele tergiversării ei este legată de aceste expertize medico-legale.
Medicul legist Cristian Stan subliniază care sunt motivele acestor întârzieri:
“Dacă vorbim de autopsiile medico-legale, cauzele sunt legate, în principal, de durata investigațiilor de laborator, care sunt cerute în cadrul autopsiei – aici vorbim de examenele toxicologice și examenele histopatologice. Există dosare care nu sunt gata de doi ani, de exemplu, poate și mai mult – mă refer la autopsii, rapoarte de autopsie, în care raportul se încheie imediat cum a venit rezultatul, nu când încă mai durează câteva luni până se încheie raportul, după aceea.
La autopsii, depinde, în mod esențial, de viteza cu care sunt făcute aceste analize și durata medie este cam de un an, un an și jumătate, doi ani de zile, în cadrul Institutului”.
Medicul legist afirmă că principala cauză a întârzierilor este de natură managerială, dar și pentru că lipsesc materiale, reactivi și se supraîncărcă activitatea cu un număr foarte mare de analize de laborator, în condițiile în care personalul și aparatura au fost proiectate și gândite pentru volumul mult mai mic, ceea ce duce la acumularea dosarelor.
Legistul dezvăluie și că, în INML, personalul specializat este sufocat de maldărul de expertize medico-legale.
“Atât autopsiile medico-legale, cât și expertizele de malpraxis medical, dar și celelalte expertize obișnuite au devenit extraordinar de complicate și de încărcate cu informație, medicală, în primul rând, mult mai multă informație. Deci, nu putem compara specificul activității medico-legale din prezent cu specificul activității medico-legale din urmă cu 20 de ani. Nu există niciun fel de termen de comparație.
Există aceste lucruri, această supraîncărcare, această abundență de informație medicală, de multe ori nesistematizată, de multe ori contradictorie. De cele mai multe ori, nu ni se pun la dispoziție toate datele medicale ale cazului când se solicită expertiza, și atunci medicul legist trebuie să ceară foi de observație sau alte documente care nu se află la dosar. Toate astea durează încă cel puțin un an, în medie.
Peste acest an de zile, avem o altă dificultate în cazurile de malpraxis, că nu avem acces la specialiști. În acest moment, noi nu mai avem specialiști pe care să-i putem consulta”, afirmă medicul Cristian Stan, cel care în urmă cu 14 ani a scris și o carte științifică legată de malpraxis.
O altă problemă abordată în interviu este cea legată de acreditarea laboratoarelor din INML. Profesorul dr. Cristian Stan, cunoscător al acestei necesități în INML, dezvăluire un lucru îngrijorător, arătând că acreditarea existentă la nivelul laboratoarelor este una învechită, nespecifică activității desfășurate în acea instituție.
“Singura acreditare pe care știu eu că o avem este cea de ISO 9001, care este o acreditare de management al calității, deci nu e specifică unei activități medicale sau medico-legale. RENAR este organismul din România care se ocupă de acreditare.
Laboratoarele, mai ales laboratoarele judiciare, este o regulă absolută în străinătate, trebuie să aibă certificare ISO 17025”, a explicat legistul.
În cadrul INML există și Comisia Superioară de Expertiză Medico-Legală. Gândul a aflat că această comisie nu a funcționat mai bine de un an, iar medicul legist a confirmat în interviu că a existat acest blocaj, care a avut urmări.
În perioada noiembrie 2020 – octombrie, noiembrie 2021, nu a funcționat Comisia Superioară. În esență, au fost blocate dosarele penale. Toate dosarele în care au fost solicitate avize ale Comisiei Superioare au fost blocate”, a precizat Cristian Stan.
Această problemă este foarte gravă întrucât întârzierea în stabilirea concluziilor în Comisia Superioară de Expertiză Medico-Legală poate duce la prescrierea răspunderii penale în dosare în care, spre exemplu, acest termen este între 3 și 5 ani de la comiterea faptei.
Medicul legist spune că nu cunoaște motivul pentru care activitatea Comisiei a fost blocată o perioadă destul de mare, dar știe cine a luat decizia.
„Nu știu de ce a fost blocată Comisia, dar asta a fost decizia președintelui Comisiei Superioare, la vremea respectivă, care este directorul Institutului Național de Medicină Legală. Domnul director Curcă este președintele Comisiei Superioare și știu că a fost decizia dumnealui. Nu știu ce a stat la baza acestei decizii, dar dânsul a dorit să nu fie emise, în perioada respectivă, avize.
Mai mulți medici și-au dat demisia din funcțiile pe care le dețineau, în ultimii doi ani. Doi dintre ei erau șefi de laborator, domnul profesor Iftenie știu că și-a dat demisia din Comisia Superioară. A plecat de curând, de la Laboratorul de antropologie – iarăși un laborator foarte important -, domnul Cătălin Dogăroiu, și-a dat demisia și dumnealui, din motive personale”, a dezvăluit medicul legist Cristian Ene.
La ora actuală, în Institutul Național de Medicină Legală, media este de două autopsii pe săptămână, restul fiind expertize pe persoană în viață, certificate medico-legale – câteva zeci pe lună pentru fiecare medic legist – și noile expertize, a mai spus Cristian Stan, în interviu.
“Problema este următoarea: noi lucrăm după un sistem de normare care este complet depășit. Înainte, acum 20-30 de ani, se considera că fiecare lucrare medico-legală este la fel sau când se cuantifică numărul de lucrări medico-legale – că sunt mai complicate, că sunt mai simple -, se compensează și e cam același volum de muncă, se lua la număr, la cantitate.
Problema s-a schimbat fundamental în ultimii ani, pentru că poți să ai o expertiză de malpraxis medical în care să ai un metru cub de dosare și în care numai să citești o dată îți ia două luni de zile tot, ca să îți dai seama cum te situezi în caz. Deci, practic, tot acest efort îl faci în afara activității curente care necesită un anumit grad de urgență, de multe ori și în timpul liber, mai mult în timpul liber, de fapt.
Expertizele de malpraxis, de exemplu, au uneori și peste 100 de obiective. Sunt 100 de obiective numărate, solicitate de organul judiciar, dar, de fapt, sunt câteva sute, în mod real și atunci, practic, la o astfel de expertiză complexă – și vă dau numai exemplul cazurilor Colectiv, al pacienților care au fost internați în străinătate sau cei care au supraviețuit o perioadă mai lungă de timp și care au documente foarte multe medicale -, dosarele sunt enorme. Am avut mai multe – și autopsii, am făcut expertize și noi expertize la cazul Colectiv.
Ce vreau să spun este că nu mai putem cuantifica în mod egal expertizele medico-legale, fără să ținem seama de complexitatea lor. Deci acesta este unul din obstacolele majore în drumul acesta de a încerca să găsim soluții ca lucrurile să meargă mai bine, mai fluent”.
Deși toți medicii legiști așteaptă o nouă lege privind activitatea de medicină legală, două proiecte care privesc fix acest domeniu stau în așteptare, unul prin sertarele Ministerului Sănătății, altul la Parlament. În acest timp, situația la INML se deteriorează din ce în ce mai mult.
“Standardele internaționale, în ziua de astăzi, impun cel puțin trei sau patru lucruri fundamentale.
Unu: existența experților medico-legali independenți. Noi nu avem în România experți medico-legali independenți. Deși am fost condamnați de CEDO, de mai multe ori, pentru această deficiență, nici acum, de 10-12 ani, nici până la ora actuală nu s-a reglat această problemă. (…)
Al doilea lucru: acreditarea laboratoarelor. Pentru un rezultat – că e de genetică, de toxicologie, de anatomie patologică sau chiar și de psihiatrie -, este esențial să fie emis de un laborator judiciar valid, verificabil. Este un principiu fundamental în activitatea de justiție. Nici asta nu avem.
Al treilea lucru fundamental: în epoca modernă, viteza cu care este eliberat rezultatul expertizei, rapiditatea eliberării rezultatului este crucială pentru mersul anchetei. Și acesta, iarăși, este un principiu juridic cunoscut de toți profesioniștii din domeniul judiciar.
Cu cât eliberezi un rezultat al unei analize, al unei expertize, al unei autopsii mai târziu, cu atât ții pe loc ancheta penală, pe de-o parte, și se împlinește termenul de prescripție, o compromiți.
Nu mai are aceeași valoare pentru anchetă, cum ar fi avut în prima lună, de exemplu, de când s-a produs un omor, pentru că una este să ai niște elemente fundamentale, anchetatorul să le aibă la dispoziție în prima lună, să aibă niște concluzii certe și să poată să-și gestioneze ancheta în pistele care sunt foarte importante, în funcție de rezultate, și alta e să vină după un an sau doi ani, când a uitat toată lumea tot sau e foarte greu să mai resuscitezi cazul.
Se poate pune și întrebarea dacă acele probe – rezultatele care reies din prelucrarea acelor probe – mai sunt cele care ar fi fost dacă se lucrau în ziua în care au fost prelevate sau a doua zi.
Există numeroase studii care arată, de exemplu, în cazul alcoolemiei, că dacă se lucrează pe un sânge ținut conservat mai mult timp, într-o anumită proporție din cazuri, rezultatele sunt mai mici. Nu vreau să mă gândesc la rea-credință, dar este o realitate sistemică, din neputință. Putem avea alte valori, care pot scoate o persoană dintr-o cauză de genul acesta, și sunt studii științifice care arată acest aspect”, a subliniat medicul legist Cristian Stan.
Urmăriți video integral:
CITEȘTE ȘI: